Laptele matern: compoziție, mituri și recomandări

Laptele matern: compoziție, mituri și recomandări

Laptele matern: compoziție, mituri și recomandări

Alăptarea începe în primele ore de la naștere.
Această perioadă de timp se numește ora magică a nou-născutului sau skin to skin cu mama. Este foarte important ca după ce s-a născut copilul, dacă este într-o stare satisfăcătoare și nu este supus unor proceduri medicale, să fie imediat atașat la pieptul mamei și să înceapă alăptarea.

Un copil atașat la sânul mamei în primele ore de la naștere plânge mai puțin decât un copil care este luat de la mamă. Anume în primele ore se dezvoltă cel mai mult instinctul de alăptare și ea devine de durată. Când copilul este așezat pe burta mamei, începe singur să caute mamelonul. De fapt, este singurul miros pe care copilul îl recunoaște, deoarece e asemănător celui al lichidului amniotic.

În momentul în care bebelușul este atașat la piept, în corpul mamei se secretă mai multă oxitocină și prolactină. De asemenea, are loc eliminarea mai rapidă a placentei. Alăptarea din primele secunde de viață reglează tensiunea arterială după naștere și este o bună profilaxie pentru hemoragiile postpartum.

În cazul copiilor născuți prematur mama secretă colostru timp de o lună. Copilul prematur are nevoie de mai multe proteine ca să crească mai rapid, de mai mulți anticorpi ca să facă față vieții extrauterine, de mai mult fier pentru a face depozite și a preveni anemia.

În general, o mamă care își alăptează bebelușul are aceeași cantitate de lapte de la 3 săptămâni până la vârsta de șase luni. În această perioadă laptele doar își schimbă proprietățile, în funcție de necesitățile copilului.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, laptele matern conține toți nutrienții de care un copil are nevoie în primele 6 luni de viață, incluzând grăsimi, carbohidrați, proteine, vitamine, minerale și apă. Ușor de digerat, laptele matern conține apă în proporție de 88,1%, 3,8% grăsimi, 0,9% proteine, 7% lactoză și un procent de 0,2% din alte minerale și vitamine.

O „analiză” generală a laptelui matern ar evidenția următoarea compoziție:
1. proteine – cu rol antiinfecțios;
2. leucocite – cu rol antiinfecțios;
3. anticorpi (IgA, IgM, IgG) – se găsesc în cantitate crescută în primele 4 – 6 zile, ulterior IgM rămâne predominant în laptele matern și asigură protecție gastrointestinală împotiva virușilor și bacteriilor;
4. lizozimul – enzimă cu rol important în imunitatea mucoaselor, care are acțiune bacteriostatică asupra bacteriilor Gram pozitive și Gram negative;
5. lactoferina – proteină ce leagă fierul, cu acțiune bacteriostatică;
6. lipide – acizi grași cu nivel ridicat de absorbție;
7. glucide – predomină lactoza;
8. bacilul bifidus:
9. favorizează dezvoltarea lactobacililor în defavoarea bacteriilor Gram negative;
10. ajută la dezvoltarea germenilor saprofiți și împiedică dezvoltarea germenilor patogeni;
11. stimuleză secreția de IgA secretorie;
12. acoperă mucoasa intestinală a sugarului și o face impermeabilă pentru bacterii, toxine bacteriene și macromolecule cu rol în declanșarea alergiilor.
13. vitamine:
14. cantități importante de vitamina A și C, dar o cantitate mică de vitamina B;
15. vitamina D în cantitate mică, dar bine absorbită;
16. fier – cantități mici dar cu absorbție mare;
17. calciu se găsește în cantitate mai mică decât în laptele de vacă, dar absorbția este mai mare.

În funcție de vârsta bebelușului tău, compoziția și denumirea laptelui matern se schimbă:

Colostrul:
– Este laptele matern din primele 2 – 3 zile.
– Conține o cantitate mare de anticorpi și IgA (previne eventualele alergii și intoleranțe).
– Conține o cantitate mare de lactoză, cu rol purgativ, ajutând la eliminarea meconiului (primul scaun al bebelușului) și reducerea intensității icterului.
– Conține factori de creștere ce ajută la creșterea și maturarea intestinului.
– Este bogat în vitamina A – previne infecțiile oculare.

Laptele de tranziție:
– Este produs până în a doua săptămână după naștere, când apare laptele matur.
– Laptele mamelor ce nasc prematur au un conținut mai mare de proteine, sodiu și calciu.

Laptele matur:
– Se produce începând cu ziua 10 – 30 postpartum.
– Are o compoziție variabilă în cursul alăptării.

Variații în compoziția laptelui matern, după momentul zilei și în timpul unui prânz:
– Laptele de dimineață conține mai multe lipide.
– Laptele de la începutul alăptării conține cantități mai mari de apă și cantități suficiente de proteine și lactoză și îi va satisface senzația de sete nou-născutului.
– Laptele de la sfârșitul suptului conține cantități mari de lipide, ce îi vor satisface senzația de foame nou-născutului.

Și să trecem în revistă câteva mituri legate de laptele matern:

1. Copiii alăptați au o imunitate mult mai bună și se îmbolnăvesc mai rar – ADEVARAT
Alăptarea copilului pe o perioadă cât mai îndelungată duce la creșterea imunității și reduce riscul infecțiilor acute. Laptele matern conține factori imunoprotectivi, acizi grași necesari dezvoltării creierului, enzime care facilitează digestia și absorbția etc.

2. Proprietățile laptelui matern scad cu 50% după ce copilul împlinește 6 luni și laptele devine toxic –FALS
Alăptarea după 6 luni reduce riscul bolilor cronice infantile, reduce riscul obezității și crește dezvoltarea cognitivă prin conținutul de acizi grași esențiali, specifici speciei noastre. Așadar, laptele matern nu este și nu devine toxic!

3. Nu trebuie să alăptezi când ești răcită sau când iei antibiotic – FALS
Virozele respiratorii sezoniere manifestate la mamă pot să nu afecteze copilul. Mama nu poate sta departe de copil, de aceea se recomandă ca aceasta să nu întrerupă alăptatul, dar pentru a îl proteja pe cel mic să poarte masca de protecție în apropierea lui. Totodată, prin alăptare, copilul primește anticorpi care îl protejează de eventualele patologii virale prezente la mamă.
Dacă mama face febră se recomandă ca înainte de alăptare să scadă febra cu medicamente recomandate de medic – uneori copilul poate refuza sânul dacă mama are febră deoarece laptele este mai fierbinte decât este el în mod obișnuit.
Atunci când medicul recomandă antibiotice este bine ca mama să îi menționeze faptul că ea alăptează. Astfel, acesta o să îi poată recomanda, pe cât posibil, antibiotice compatibile cu alăptarea.

eumamica

Sfaturi

No description. Please update your profile.

LEAVE COMMENT